VALENŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
COLEGIUL TEHNIC "INFOEL" - BISTRIŢA
















ELEMENTE DE ERGONOMIE

ERGONOMIA este ştiinţa multidisciplinară care caută să adapteze munca la posibilităţile anatomice, fiziologice şi psihologice ale omului.
Scopurile ergonomiei:• Adaptarea muncii la capacitatea de performanţă a lucrătorului.
• Proiectarea maşinilor astfel încât să fie uşor de manevrat.
• Dimensionarea locurilor de muncă în conformitate cu mărimea corpului lucrătorului.
• Adaptarea influenţelor din mediu (lumină, temperatură, umiditate).



TIPURI DE ACTIVITĂŢI SOLICITANTE PENTRU SISTEMUL MUSCULO – SCHELETAL.
1. POZIŢII ŞI MIŞCĂRI VICIOASE ÎN TIMPUL LUCRULUI

M13.1.JPG


2. MANIPULARE MANUALĂ DIFICILĂ
M13.2.JPG

3. MUNCI MONOTONE, REPETITIVE, STRICT DIRIJATE.
M13.4.JPG


POZIŢII ŞI MODURI DE LUCRU.
1.POZIŢIA ORTOSTATICĂ (ÎN PICIOARE).
Un loc de muncă care necesită o poziţie ortostatică, implică o solicitare intensivă a picioarelor.
Atunci când se lucrează în poziţie ortostatică este foarte important ca:
• Lucrurile de care aveţi nevoie trebuie să vă fie la îndemână.
• Înălţimea bancului de lucru să fie adaptată înălţimii lucrătorului, astfel încât înălţimea bancului de lucru să fie la nivelul coatelor lucrătorului atunci când acesta stă cu spatele drept şi cu umerii relaxaţi.
• Încălţămintea lucrătorului trebuie să fie adecvată muncii desfăşurate, deoarece în acest fel este mai puţin afectată coloana vertebrală.
• Lucrătorul să stea cât mai aproape de bancul de lucru, cu greutatea distribuită în mod egal pe ambele picioare.

2. POZIŢIA ŞEZÂNDĂ
• Activităţile care nu implică efort muscular şi care se pot efectua în cadrul unei zone limitate, se recomandă a se desfăşura în poziţie şezândă.
• Poziţia corectă de lucru este aceea în care lucrătorul îşi poate desfăşura activitatea fără a se întinde sau răsuci pentru a ajunge la anumite obiecte.
• Este foarte important să se stea coloana vertebrală dreaptă şi nu aplecat.
• Masa de lucru trebuie să fie la acelaşi nivel cu coatele lucrătorului.
• Nu este bine pentru organism a se lucra toată ziua în poziţia şezândă.
• Este indicat a se alterna poziţia şezândă cu poziţia ortostatică şi vice-versa.
3. MANIPULAREA MANUALĂ A SARCINILOR
Prin manipulare manuală a sarcinilor şi greutăţilor se înţelege orice tip de transport sau mutare a unei sarcini, atunci când unul sau mai mulţi angajaţi ridică, aşază, împing, trag, cară sau mută o sarcină care, date fiind caracteristicile sale sau condiţiile ergonomice nefavorabile, cauzează riscul apariţiei unor afecţiuni, mai ales ale spatelui.

Prin „manipularea manuală dificilă” se înţelege:
• ridicarea sarcinilor cu greutate mare
• ridicarea sarcinilor din poziţia aplecat şi / sau contorsionat
• ridicarea sarcinilor la distanţă mare faţă de corp
• tragerea, împingerea sau mutarea sarcinilor


În cazul manipulării manuale dificile se impun următoarele măsuri:
• Ridicarea sau purtarea sarcinilor grele trebuie să se facă mecanizat.
• Când se ridică greutăţi, trebuie să se îndoaie genunchii şi să se depărteze puţin picioarele.
• Atunci când ridicarea greutăţilor este combinată cu împingerea acestora este necesar să se plaseze un picior înainte, în direcţia executării mişcării.
• Se va evita pe cât posibil răsucirea trunchiului atunci când se manipulează greutăţi mari.

UTILIZAREA UNELTELOR ERGONOMICE
• Uneltele de mână trebuie să nu fie prea grele, pentru a fi uşor manipulate.
• Forma uneltelor trebuie să fie astfel încât să se evite poziţiile ciudate ale mâinilor.
• Pentru o prindere fermă şi sigură, uneltele trebuie să permită apucarea mânerului cu patru degete şi trecerea degetului mare peste primul dintre acestea.


NOI, OAMENII, SUNTEM DIFERIŢI …


UNII FAC FAŢĂ SUPRASOLICITĂRILOR MAI BINE DECÂT ALŢII.
MUNCA TREBUIE ADAPTATĂ LA INDIVID ŞI NU INVERS.